Campia Română
Câmpia Română ocupă aproximativ 50.000Km², care reprezintă aproximativ 21% din suprafaţa totală a ţării. Este aşezată în partea sudică a României fiind mărginită la sud de către Dunăre; la nord se învecinează cu Podisul Getic, Subcarpaţii de Curbura şi Podisul Moldovei, iar limita estică este reprezentată de contactul cu podişul dobrogean.
Din punct de vedere altimetric, Câmpia Română se desfăşoară de la altitudini de 5-10 metri în partea nord-estică, până la alttitudini mai mari de 300 de metri în subunitatea sa cea mai înaltă cunoscută sub numele de Câmpia Piteşti. Cea mai mare parte a câmpiei ocupă intervale altimetrice cuprinse între 50 si 100 de metri(peste 40%), în timp ce câmpia aflată la altitudini mai mari de 100m ocupă 30% din suprafaţa sa.
Citeste mai mult...
|
|
|
Staţiunea Buşteni
Staţiunea Buşteni este situată în judeţul Prahova (în nord), la baza Munţilor Bucegi (2505 m). Are o populaţie de peste 10.000 de locuitori şi găzduieşte foarte mulţi turişti, fiind o staţiune montană foarte iubită, care oferă vacanţei o multitudine de activităţi.
La sud, oraşul Buşteni se extinde cu localitatea Poiana Ţapului. Coştila (2490 m), cunoscut pentru traseele alpine, Caraimanul (2384 m), despărţit de Coştila prin Valea Albă (în nord), este foarte cunoscut datorită impunătoarei cruci a eroilor, şi lanţul muntos al Bucegilor,(Jepii Mici(2148 m), Claia Mare, Jepii Mari(2131 m) şi Piatra Arsă) domină panorama staţiuni Buşteni.
Citeste mai mult...
|
|
|
|
Mănăstirea Curtea de Argeş
Mănăstirea Curtea de Argeş, se află în localitatea cu acelaşi nume, din judeţul Argeş, prăznuieşte hramul Adormirea Maicii Domnului, datează din anii 1512-!517, a fost ctitorită de către Domnitorul Neagoe Basarab şi este o mănăstire de călugări. Mănăstirea Curtea de Argeş, este cel mai popular loc de pelerinaj şi rugăciune, având totodată şi cea mai vestită legendă: Legenda Meşterului Manole. Biserica episcopală, reprezintă cel mai impunător monument al arhitecturii ţării noastre, construcţia măsurând în lungime 18 m, în lăţime 10 m, iar în înălţime 25 m. Construcţia mănăstirii, a fost realizată pe locul unui vechi aşezământ bisericesc, datat la 1359, constituind sediul Primei Mitropolii a Ţării Româneşti, din iniţiativa măreaţă a domnitorului Neagoe Basarab, de a crea un monument fără precedent, lucrările începând în anul 1514, fiind finalizate trei ani mai târziu, zugrăvirea acesteia, nefiind posibilă în timpul vieţii domnitorului.
Citeste mai mult...
|
|
|
Mănăstirea Cozia
Mănăstirea Cozia se află în nordul staţiunii balneo climaterice Călimăneşti-Căciulata, din judeţul Vâlcea, poartă hramul Sfânta Treime, a fost ctitorită de către Voievodul Mircea Cel Bătrân, datează din anul 1388 şi este o mănăstire de călugări. Locul liniştit, plin de frumuseţea revărastă a naturii, a fost ales de către voievod, la sfatul duhovnicului Nicodim, pentru construcţia aşezământului bisericesc ce avea să fie mai târziu necropolă domnească. Construcţia a fost realizată în plan trilobat, folosindu-se piatră albă şi ornamentaţii bogate.
În timpul lui Mircea Cel Bătrân a fost ridicată biserica Mare împreună cu grupul de chilii, cerdacul şi camerele domneşti, urmând ca mai apoi fiul lui Radu Cel Mare, Radu Paisie, să construiască Bolniţa. Paraclisul ce poartă hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost ridicat de către ieromonahul Amfilohie, egumenul Coziei, în anul 1583, celălalt paraclis ce poartă hramul Duminica Tuturor Sfinţilor, împreună cu foişorul, fiind ridicat de către Arhimandritului Ioan de la Hurezi.
Citeste mai mult...
|
|
|
 |
