Utile

Aplicatii Interactive

Ro-Geo

România, date generale

Aşezare

Poziţia geografică pe glob

România este străbătută de paralela de 45° latitudine nordică, care trece cu aproximaţie pe la limita dintre treimea sudică şi cea centrală a ţării. Această paralelă străbate puncte apropiate de localităţi ca Sulina, Baia de Aramă, Băicoi e.t.c. Extremităţile pe axa nord-sud sunt reprezentate de localitatea Horodiştea în nord (48°15'06'') şi localitatea Zimnicea în sud (43°37'07''). Din faptul că România este strabătută de această paralelă, derivă aşezarea sa în jumătatea emisferei nordice, de unde rezultă şi clima temperată pe care o are. Cealaltă coordonată importantă pentru aşezarea României o reprezintă faptul că este traversată de meridianul de 25° longitudine estică. Acesta trece foarte aproape de centrul ţării şi traversează localitaţi ca Roşiori de Vede, Făgaraş e.t.c. Extremităţile ţării pe axa vest-est sunt reprezentate de localităţile Beba Veche în vest (20°15'44'') şi Sulina în est (29°41'24'').

Aşezarea în cadrul Europei

România este aşezată foarte aproape de centrul continentului pe direcţia est-vest; distanţa faţă de centru este de doar cateva sute de km spre est. Pe cealaltă axă, România este aşezată destul de evident spre partea sudică a continentului, deoarece se află la aproape 1000 km de centru. Astfel rezultă că România este o ţară aşezată în partea central-sud-estică a Europei.

Vecini şi limite

România se învecinează cu 5 ţări pe o lungime totala a frontierei de 3150 Km. Cea mai lungă graniţă este reprezentată de aceea cu Republica Moldova. Limitele ţării sunt reprezentate în proporţie de aproape 60% din graniţe naturale care sunt reprezentate de Dunăre şi patru râuri mari: Tisa, Nera, Prut şi Mureş.

Vecini

  • Ucraina (nord şi est)
  • Republica Moldova (est şi nord-est)
  • Bulgaria (în sud)
  • Serbia (sud-vest)
  • Ungaria (nord-vest)

Lungimea graniţelor

  • 681 km cu Republica Moldova (între Cuzlău la nord şi Rieni la sud)
  • 649,5 Km cu Ucraina (între Cuzlău şi Halmeu în sectorul nordic; între Rieni şi Marea Neagră sectorul estic)
  • 631 Km cu Bulgaria (între Pristol la vest şi Vama Veche la est)
  • 546,5 Km cu Serbia (între Pristol la sud-est şi Beba Beche la nord-vest)
  • 448 Km cu Ungaria (între Beba Veche la sud-vest şi Halmeu la nord-est)
  • 193,5 Km în Marea Neagră de-a lungul platformei continentale (245 Km de litoral)

Elemente caracteristice

Primul element caracteristic al României este faptul că este o tară carpatică. Carpaţii se întind între bazinul Vienei şi Valea Timocului pe o distanţă de 1500 Km. Suprafaţa totală a Carpaţilor este de aproximativ 190.000 Km din care 66.303 Km (34%) se află pe teritoriul României. Suprafaţa Carpaţilor pe teritoriu românesc reprezintă aproximativ 28% din suprafaţa tării.

Al doilea element este reprezentat de caracteristica de ţară dunăreană. Dunărea intră în contact cu România pe o distanţă de 1075 Km (reprezintă aproximativ 38% din lungimea sa totală). Dunărea intră pe pământ românesc la Baziaş şi îşi termină călătoria la Marea Neagră. Din cei 1075 Km pe care îi parcurge în această ţară, 354 Km îi parcurge exclusiv pe teritoriul ţării, iar restul reprezintă graniţa cu patru state: Serbia, Bulgaria, Republica Moldova şi Ucraina.

Următorul element definitoriu este reprezentat caracterul de ţară pontică. România este una din cele şase ţări riverane Mării Negre cu o regiune de ţarm ce însumează o lungime de 225 Km.

 

Relief

Principala caracteristică a reliefului României este faptul că este foarte variat. În România există aproape toate formele de relief existente pe glob. Carpaţii reprezintă treapta cea mai înaltă din ţară şi ocupă aproximativ 28% din suprafaţa totală. Cea mai înaltă înălţime o întâlnim în Munţii Făgăraş mai exact în vârful Moldoveanu (2544 m). Cea mai mare suprafaţă însă nu este ocupată de către munţi ci de către dealuri şi podişuri. Acestea din urmă ocupă aproximativ 42% din suprafaţa ţării. Dealurile şi podişurile României sunt aşezate predominant în parţile învecinate munţilor pe care îi înconjoară în mare parte. Din punct de vedere altimetric această grupă de relief reprezintă treapta intermediară între munţi şi câmpii, acestea din urmă, întâlnindu-se la altitudini mai mici de 300m. Cea mai înaltă înălţime din cadrul unităţilor de câmpie o întâlnim în Câmpia Piteştiului, iar cea mai joasă o întâlnim în Câmpia Siretului Inferior.

Din punct de vedere altimetric cea mai mare întindere o întâlnim în treapta hispometrică ce include înălţimi cuprinse între 0 şi 200 de metri (42% din suprafaţa ţării). Această treaptă este urmată de treapta cuprinsă între valorile de 200 şi 500 de metri care ocupa 31% din suprafaţa ţării. Treapta cuprinsă între 500 şi 1000 de metri ocupă 15%, iar cea cuprinsă între 1000 şi 1500 de mtri ocupă 8%. Restul de 4% este împărţit de treapa 1500-2000m (3%) şi înălţimile peste 2000m care ocupa 1% din suprafaţa ţării.

Formele de relief şi diviziunile lor:

Câmpii

Dealuri şi podişuri

Munţi

 

Fauna şi Vegetaţia

Fauna şi flora României poate fi studiată în funcţie de zone şi etaje. Prima din aceste zone este reprezentată de zona stepei ce se întinde între 0 şi 200 de metri. În zona stepei propriu-zisă, vegetaţia este fromată din ierburi (spinul vântului, colilia e.t.c.) şi arbuşti (măceş, porumbar e.t.c.). Fauna stepei este reprezentată în general de rozătoare (şoarecele de câmp, popândăul, iepurele e.t.c.) şi păsări (prepeliţa, vulturul pleşuv, dropia şi multe alte păsări). Tot în zona stepei se încadrează şi silvostepa care se diferenţiază de stepă prin faptul că prezintă pe alocuri şi păduri de stejar.

Următoarea zonă este reprezentată zona pădurilor ce se întinde în intervalul altimetric 200-1800m. Această zonă este împărţită în trei etaje. Primul etaj este acela al pădurilor de stejar şi ocupă înălţimi cuprinse între 150 şi 500 de metri. În afară de stejar vegetaţia din acest etaj este reprezentată şi de gorun, cer, gârniţă, frasin, carpen, arţar, ulm, paltin, jugastru şi tei. Fauna acestui etaj este reprezentată de animale şi păsări ca: lupul, pisica sălbatică, jderul, veveriţa, vulpea, dihorul, coţofana, grangurul, cucul, sticletele, mierla, pupăza şi multe altele.

Al doilea etaj este reprezintat de etajul pădurilor de fag. Acesta se întinde între 500 şi 1200 de metri. Din punct de vedere al vegetaţiei, acest etaj prezintă un amestec de fag, stejar şi conifere. Fauna acestei zone este în mare parte aceiaşi cu cea a etajului predecesor la ceare se poate adăuga în unle zone şi ursul.

Cel de-al treila etaj este acela al răşinoaselor care se întinde între altitudinea de 650 de metri (deci se suprapune cu etajul precedent în partea sa inferioară) şi 1800 de metri. Vegetaţia este reprezentară de molid, brad, pin şi larice care sunt amestecate în zona inferioară cu fagul şi grounul. Fauna acestui etaj este formată din următoarele animale şi păsări: ursul, cerbul, râsul, cocoşul de munte, găinuşa de pădure e.t c.

Ultima zonă este reprezentată de zona alpină care în etajul subalpin prezintă ienupăr, jneapăn, la altitudini mai mici de 2000 de metri, iar în etajul alpin (peste 2000m) întâlnim pajişti alpine.

 

Clima

Clima României poate fi caracterizată la nivel general ca fiind te tip temperat-continental dar există totuşi diferenţieri regionale. În principu, la o scară mai largă putem avem trei tipuri de climă în România. Primul tip este reprezentat de climatul temperat de tranzitie, care este şi cel mai răspândit din ţară. Datorita influenţei mari pe care lanţul carpatic o are asupra climei României, acest tip de climat poate fi împartit în climatul temperat de tranzitie din interiorul arcului carpatic şi cel aflat în exteriorul arcului carpatic. În interiorul arcului carpatic influenta maselor de aer oceanice, tropicale şi arctice, venite din partea vestică, sudică şi nordică a continentului, au o mai mare influenţă asupra climatului în funcţie desigur de anotimp. Astfel clima din acesta zonă este caracterizată de temperaturi mai mari iarna şi temperaturi mai scăzute vara faţă de partea aflată la exteriorul arcului carpatic. O altă diferentă între cele două zone este şi faptul că precipitaţiile sunt mai multe şi umezeala aerului este mai mare decat în zona aflată la est de arcul carpatic.

Cea de-a doua zonă a climatului temperat de tranziţie este dispusă în partea exterioară a arcului carpatic. Acest climat este influenţat de asemenea de către lanţul carpatic, care opreşte masele de aer umed venite dinspre ocean şi mediterană pe timp de vara. Acest fapt duce la temperaturi mai mari în partea exterioară lanţului carpatic. Pe timp de iarnă aerul arctic din nord, nord-est şi est este blocat între Carpaţi şi Balcani, fapt care poate duce la temperaturi mai reduse în Câmpia Română. Media anuală a temperaturii este undeva pe la 10.5 grade celsius.
Un alt tip de climat întâlnit in România este climatul temperat semiarid pe care îl întâlnim în Dobrogea. Acesta este caracterizat prin o medie a duratei strălucirii soarelui mai mare decât în celelalte părţi ale ţării (peste 2300 ore). Precipitaţiile sunt şi ele mai putine chiar şi decat în zona Câmpiei Române. Pe fâşia de pe litoral influenţa Mării Negre face ca precipitaţiile sa cadă destul de neregulat şi duce la apariţia brizelor. În această zonă temperatura media anuala este de aproximativ 11.2 grade celsius.

Ultimul tip de climat este cel temperat montan. Acesta este caracterizat prin medii ale temperaturilor mai scăzute şi precipitaţii mai abundente pe măsură ce altitudinea creste. Temperatura medie anuală este de 3.5 grade celsius în munţii mai josi si -2,5 grade în zonele munţilor înalţi. Valorile precipitatiilor anuale pot sa varieze între 900 si 1500 mm în functie de altitudine. În partea din interiorul arcului carpatic, precipitaţiile medii sunt între 600 si 800mm, iar la exterior între 400 si 600mm.

Populaţia

Evoluţia populaţiei

 

aparate foto digitale